Instantanee

aici, în capul oaselor, lovind în piept, imediat sub gât, îmi simt neterminat, un gust avid de tine când braţele încearcă să cuprindă; să-şi potolească setea, când lucrul ăla căruia îi spunem suflet, e lichid în piept şi abur.      Când(?) Copii devin violenţi în săruturi, bezmetici şi pierduţi se caută în oameni Mari... Îşi dau tot felul de nume: Bărbat şi Femeie se verifică în dilatarea pupilei se gustă în muşcături şi cad frânţi de oboseală unul în buzele celuilalt cu ochii-copii Nevinovaţi. Zâmbesc ruşinaţi oameni mari din cei Doi, îşi aprind o ţigară-abur clişeu- în aceeaşi piele au miere în sânge şi joacă prin vene. Se-aleargă cu somnu' prin gene şi-obosiţi o iau de la cap sărmanii copii...oameni maturi