Treceți la conținutul principal

091

Patetic,
doar un petic de cuvânt,
lătratul câinelui d'afară- oboseala mea;
scrie-mi mâine
să mă trezesc.

Suntem perechi în doi,
doi câte doi, aglomerați în cupluri,
căutăm
să ne găsim.

E poezia liniilor recurente
alergători de cursă lungă,
maratoniști
pe linii paralele.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

#100

dezbraca-ma cu totul
de cuvinte,
si lasa-ma goala,
ca atunci cand m-ai privit
prima oara in ochi.

(epilog)
in pestera arde cuvantul,
degetele-s scrum a tristete
adanc, mai adanc, catre tine -nicaieri
                             catre mine- niciodata,


095

thank you stranger