Treceți la conținutul principal

072

 ...simt frigul cum ma bate, cum ma izbește-plin ... și nu pot decât să zâmbesc; imi stoarce lacrimi simple, fără durere, fără apăsare. E fizic, e doar o reacție fiziologică normală, care atrage după sine gânduri, tresăriri, bucurii temporare. Ma relaxez și ma las dusa de drum; se-nvaluie de-a stânga sau de-a dreapta, și nu pot decât să am încredere în motorul de sub mine și în cel din față. Ma uit la stele, în seara asta sunt multe și ceru-i plin... e deja noapte și nimic nu mai contează. Ma întorc din Bulgaria, de unde m-am dus să beau o cafea. Atât. Simplu. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

#100

dezbraca-ma cu totul
de cuvinte,
si lasa-ma goala,
ca atunci cand m-ai privit
prima oara in ochi.

(epilog)
in pestera arde cuvantul,
degetele-s scrum a tristete
adanc, mai adanc, catre tine -nicaieri
                             catre mine- niciodata,


097