Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iunie, 2011

047

aici, în capul oaselor, lovind în piept, imediat sub gât, îmi simt neterminat, un gust avid de tine când braţele încearcă să cuprindă; să-şi potolească setea, când lucrul ăla căruia îi spunem suflet, e lichid în piept şi abur.      Când(?) Copii devin violenţi în săruturi, bezmetici şi pierduţi se caută în oameni Mari... Îşi dau tot felul de nume: Bărbat şi Femeie se verifică în dilatarea pupilei se gustă în muşcături şi cad frânţi de oboseală unul în buzele celuilalt cu ochii-copii Nevinovaţi. Zâmbesc ruşinaţi oameni mari din cei Doi, îşi aprind o ţigară-abur clişeu- în aceeaşi piele au miere în sânge şi joacă prin vene. Se-aleargă cu somnu' prin gene şi-obosiţi o iau de la cap sărmanii copii...oameni maturi  

046

045

Era una din zilele alea, cand ma credeam Sisif...stateam pe-un scaun in metrou, adusa de spate, trista, si citind ostentativ, intr-o pozitie usor agresiva si masculina. Parca imi alunecau necazurile pe umeri. In dreapta mea, un flacau de vreo 3 ani, blond, cu ochii albastrii; cum stateam asa, cu ochii in carte, cu mintea imprastiata in ganduri si urechile la copil, il simt asa cu coada ochiului ca se uita la mine. Imi intorc capul, ii vad ochii mari si-i zambesc usor in colturile gurii; pezeveghiu mic insa, cu inocenta lui ma ia de brat, ma trage mai aproape, ma ia in brate si ma pupa... Na dracie, fii Sisif suparat daca mai poti...