...taci. De parcă cineva vreodată ar fi capabil să fie compatibil în esența sa cu tăcerea altcuiva. Taci în tine, oricum cuvintele sunt defecte și n-or să poată vreodată exprima toată gama de nuanțe și înțelegere sufletească. Știi cum e? Când situația ta devine situația distantă de care doar auzisei . Și te trezeşti în marea de unşarf, mergând pe stradă;... prin fața ochilor se derulează străzi parcă filmate cu shutterul la 45 de grade și-atunci țipi în tine: Înțeleg!! plângi c-un ochi când nu-ți dorești decât să zaci în fața străzii în chiloți. Carne, Sânge, Păr ! Vulnerabilitatea devine atunci singura carte de joc, atunci când nu poți să te-arăți decât din spatele unui paravan stupid. Privirea ce o ai, doar cei ce-ți seamănă o-nțeleg. E slăbiciunea ta, ce-ți dă culoare și context. E slăbiciunea ta, pe care ți-o cultivi voit.
I accept failure because I have a soft spot for scars.